SP!C11 - Un regal cu Augustin Ioan

 

Este foarte greu să descriu pe deplin atmosfera ultimei ediții SP!C din acest sezon găzduită de îndrăgitul nostru profesor Augustin Ioan la Muzeul de Artă Recentă din București. Pentru o audiență selectă și care îl cunoștea și aprecia deja de la ultimul discurs al dânsului pe tema originilor arhitecturii din cadrul SP!C, Augustin Ioan a venit in persona pentru a ne vorbi, în aceste timpuri eufemistic spus interesante, despre orașe și felul lor de a se fonda și a exista în lume. 

Cu toții aveam vii în minte  imagini ale orașelor golite de viața urbană și de prezența în spațiul civic a locuitorilor, consemnați la domiciliu de pandemia de covid19, sau ale orașelor verbatim făcute una cu pământul de razboaie violente despre care uitasem că mai există sau că mai pot izbucni în acest secol definit de filigranul inteligent al tehnologiei supreme. Cu toții ne-am conectat miraculos la o sursă ancestrală de cunoaștere și am rezonat la final cu ideile domnului profesor, plecând de la această expunere prețioasă cu o liniște în suflet, oferită de reamintirea adevărului că ”toate's vechi și nouă toate” într-un mod în care putem spera la o înflorire a civilizației urbane dacă nu uităm lecțiile și structurile trecutului, acel trecut atât de îndepărtat încât îl confundăm de multe ori cu legenda.

Am sesizat o paralelă interesantă recitindu-mi notițele din seara respectivă, mai ales cele referitoare la destinația spațiului urban, aceea de consumare a alterității, și cele despre definirea locului public ca fiind ”acea destinație pentru care mă pregătesc spre a privi nestingherit în jurul meu și pentru a fi privit.” - așa cum ni l-a descris Augustin Ioan. Eram cu toții iată adunați într-un loc  public, un  muzeu, un auditoriu, la un eveniment unic, pentru care eram pregătiți cu toții, arhitecți, academicieni, oameni de cultură, reprezentanți ai elitelor bucureștene, ca un fel de dovadă vie a spuselor gazdei noastre, cu toții gata pentru a privi nestingheriți în jur și pentru a fi priviți. Mai mult, pentru a întreba și pentru a fi întrebați, pentru a ne întreba unii pe alții, cu voce tare, în gând, despre sensul existenței urbane.

Rămânem cu ideea absolută despre orașe, ”sacred, safe and busy” așa cum ne-a amintit gazda noastră de viziunea lui Joel Kotkin asupra modelelor de orașe de succes de-a lungul istoriei, în cartea lui ”The City - A global history”. Și cu convingerea, insuflată de arhitectul și filosoful Augustin Ioan, că orașele, aceste ”mecanisme de consumare a străinătății”, sunt în ultimă instanță ”reprezentări ale conștiinței kosmosului.”

Așa cum ne-am obișnuit am continuat discuțiile până la lăsarea serii, în frumosul cartier bucureștean Primăverii în care avem norocul să putem admira cerul din grădina muzeului care ne-a găzduit. O plăcere să avem parte înainte de mult așteptata vacanță, de un dinner între obișnuiții întâlnirilor SP!C și oaspeți noi cu deschidere pentru temele de nișă ale întâlnirilor noastre lunare.

SP!C 2021-2022 CIVITAS VIGET s-a încheiat cu această remarcabilă prelegere a arhitectului Augustin Ioan, în care am întrezărit fire de urezelă a unui eventual oraș înfloritor. Tema sezonului de anul viitor, SP!C 2022-2023 INTERIOR EXTERIORIS, va fi o provocare pentru interdisciplinaritate și căutări în domeniul gândirii alternative, ancorate în spiritualitate și cultură.

Pentru final dorim tuturor o vară creativă și serenă, și mulțumim sponsorilor întâlnirilor SP!C pentru susținere continuă și încrederea în acest proiect de întâlnire și confruntare a elitelor din cele mai variate  domenii: Workspace Studio, Renaissance Art Gallery, Domeniile Blaga, NoMoMoo.

Cu ocazia SP!C11 am avut plăcerea să evidențiem lucrarea ”Drifting Star” a tânărului artist clujean Mirel Vieru, prin amabilitatea Renaissance Art Gallery pentru colecția  Fundației JUXTA, dedicată susținerii artei românești emergente. Lucrarea poate fi admirată pe perioada verii la show-room-ul Workspace Studio din Sky Tower București, etajul 18.

O vară frumoasă,

Cu prietenie,

Arh. Iulia Toader