unCLUB descoperit de Mihai Răuță

 

Pe data de 3 martie la Muzeul de Artă Recentă a fost o reală plăcere să descoperim împreună un artist ascuns și profund, poate ascuns în  propria profunzime, poate căutînd să externalizeze unele coups de foudre întunecate, dar reușind să aducă o colecție de fotografii a căror proces are mai mult de-a face cu performance art decît cu fotografia, la nivel de vatharsis.

 Experiența a avut loc la Muzeul de artă recentă, în auditoriu, unde densitatea atmosferei create prin prezentarea lui Mihai Răuță legată de UNCLUB și de pericolele și șansele date si redate de distrugere, a fost una de trări și transormări emoționale în timp real.

Mulțumim tuturor care au făcut din acest eveniment o reușită, inclusiv voluntarilor care au redat conceptul artistului si anume acela de a călca pe cenușă si distrugere așa cum fotograful a făcut-o în prima experiență ex principia. 

Mulțumim prietenei noastre Oana Vișoiu, fondatoarea Renaissance Art Gallery pentru descoperirea și promovarea lui Mihai Răuță și pentru grația cu care l-a introdus în comunitatea SP!!C alcătuită din arhitecți, academia, dezvoltatori, alte profesii liberale și bineînțeles curatori sau artiști.

Mihai Răuță este un artist care merită ascultat și prețuit, pentru că vorbeste de pe cealaltă parte a barierei artistice, pe care încearcă să o treacă sau să o depășească, către un teren al împlinirii profesional e prin artă.

Artistul și povestitorul Mihai Răuță ne-a introdus într-o lume necunoscută și misterioasă aceea a ”pădurii tropicale” urbane, acest eufemism pe care îl folosesc nu este întâmplător, ci este legat cu latura senzuală a descoperililor lui, cu latura incendiară a proiectului ( la propriu și la figurat ) și cu latura abundențri , o abundență de specii necunoscute, specia rara, de piese ce par a aparține unei aceeași oglinzi sparte. Cine se admira în oglinda respectivă, acel Narcis urban și iubitor de joc, nu aflăm de la artist, la întrebarea despre locația unde au fost realizate fotografiile, am primit un răspuns cu notă de ”cliff-hanger”; acest club ars nu va fi numit pentru că nu are nume, pentru că este oricare club, oricare club ars, și de fapt este un simbol pentru orice loc pedepsit de soartă unde mlădițe de frumusețe sparg gheața unei nenorociri sau a unei paradigme nefericite.

Lucrarea ”Stella” a autorului - despre care s-a discutat cel mai mult 

cu trimiteri la mitul Galateei.

Întrebările care s-au pus pe parcursul discuțiilor și la care artistul a răspuns au fost:

1.Care este legatura e care o vedeti intre frumusete si cenusa? Va ganditi la catharsis?

2. De ce utilizati #?

3. Este arta ta performance sau este fotografie? Catre care te indrepti? Care este urmatorul proiect?

4. Ce vedeti mai important in arta diseminarea sau crearea de valoare prin monetizare?

5. De ce Stella? - pentru afișul Galei Bloom

6. Cum v-ati apucat de fotografie? Vedeti in asta o cariera?

Prezentarea a fost urmată de o seraă în compania audienței SP!C14, audiență care a sărbătorit venirea primăverii și ănceputul lunii martie, această lună dedicată femeilor. Mulțumim sponsorului nostru Domeniile Blaga si Doamnei Oana Blaga pentru vinul excepțțional care ne-a transpus într-o lume a tinereții și frumuseții sufletești.

Oana Vișoiu de la Renaissance Art Gallery și Arh. Iulia Toader - Grant Writer - Fundația Juxta 

Arh. Iulia Toader - Grant Writer - Fundația Juxta - și artista Ioana Aron.

Mulțumim voluntarilor noștri, cu precădere lui Terry Bonciu de la AISB, pentru ajutorul în crearea unui decor de neuitat cu fotografiile artistului. 

Artistul, Alex Radian și Oana Vișoiu.

Mulțumim directoare Fundației Juxta pentru moderarea și implicarea în acest eveniment de lansare a unui artist prin programele conjugate SP!C și WONDER/ARTIST.

Oprimăvară frumoasă tuturor!

Invitație la ...LONGEVITATE

 

SP!C13  - Pe data de 10 februarie am avut enorma plăcere de a o avea invitată pe doamna conferențiar Corina Ilin de la Universitatea Vest din Timișoara, într-o întâlnire calsică SP!C la înălțime, admirând ca introducere un apus superb peste orașul București.

Subiectul adus în discuție a fost astetptat de comunitatea noastră foarte interesată de reziliență, de well-being și de calitatea timpului ce ne-a fost dăruit ca locuitori ai acestei lumi.

Doamna Corina Ilin ne-a prezentat câteva studii care stau la baza unor concluzii interesante legate de felul în care ne putem evalua și de ce nu îmbunătăși acest timp. Viața noastră se pare că este influențată ca durată de factori interesanți cum ar fi calitatea relațiilor la mijlocul ei și capacitatea de exprimare a emoțiilor. 

Am ascultat cu multă plăcerea această prezentare minunată, de înaltă ținută academică, plină de informații utile și actualizată în așa fel încât să putem aplica informațiile pe traseul nostru personal și profesional. Toată această seara a fost gândită ca un dialog  dar am fost atenți la impresionanta revărsare de date din cele trei studii prezentate. 

Discuția fianală la dinner a fost dominată de întrebările noastre adresate doamnei conferențiar Corina Ilin, care a răspuns cu căldură și amabilitate tuturor, Putem spune că vom reține această ediție ca fiind cea mai dezbătută de până acum, bineînțeles pentru că subiectul incită nu numai întrebări de natură personală, ci și întrebări cu un mare grad de reprezentare și generalitate:

1.     De ce am vrea să trăim mai mult decât media dacă ultima parte a vieții este cea mai neofertantă😁

2. Cum să discut cu copilul nostru despre finalitatea vieții. ( Evităm subiectul sau detaliem?).

3. Mi-a plăcut foarte mult prezentarea Dvs de data trecută, se poate să ne spuneți impactul environmentului ca vizualitate in longevitate? Adică frumusețea mediului înconjurător ne poate face să ne prelungim viața? Există cerecetări?

4. Recent am avut experiențe cu persoane in vîrstă instituționalizate de două categorii, unii sănătosi mental si altii cu probleme psihice de diverse naturi. Cei cu probleme de natură psihică (minore) aveau o poftă de viață mai mare evidentă ( participare in conversatii si activități, deschidere pentru nou, etc). Oare este la o vârstă înaintată e psihicul propriul nostrum dusman?

5. De ce le e oamenilor frică de moarte dacă este ceva atît de natural. Este longevitatea un deziderat sau o pacoste?

6. ”Un fluture trăieste câteva zile dar are tot timpul necesar.” Ne dorim să fim longevivi si uităm importanța clipei. Care este importanța longevității de fapt? Auzim oameni care cu mândrie spun ”Mama mea a trait 97 de ani”. Este o competiție?

7. Este longevitatea oare o problemă socială? Cum vedeți răspunsurile la aceasta? Putem fi educați pentru longevitate?

8. Este populatia mai longevivă în mediul intelectual sau nu? Există studii care leagă longevitatea de nivelul de educație?

Cu bucurie am aflat că într-adevăr în mediul intelectual speranța de viață este mai mare, așa că avem încă o motivație pentru a ne continua învățarea pe toată durata vieții, indiferent de domeniul cultural pe care îl alegem.

Asteptăm cu drag să o revedem pe doamna conferențiar Corina Ilin la dumneaei acasă, ne dorim și vom reuși să facem o vizită la Timișoara, capitală culturală europeană în 2023.

Mulțumim sponsorului nostru Domeniile Blaga pentru vinul deosebit pe care l-am savurat cu toții la această întâlnire cu gândul bineânțeles la acea calitate a licorii care o face cu atât mai bună cu cât este mai veche. 

Un exemplu de longevitate - pe ecran arhitecta americană vizionară Florence Knoll - creatoare alături de soțul ei a brandului de mobilier modernist Knoll. Un exemplu de spirit feminin cuceritor atât pe plan personal (o viață de 100 de ani) cât și pe plan profesional prin introducerea designului modernist în lumea amenajărilor de birouri.

Desemenea mulțumim sponsorului și gazdei noastre Workspace Studio, dealer acreditat pentru produsele MillerKnoll în România.

Multe mulțumiri doamnei conferențiar Corina Ilin pentru un eveniment de neuitat pentru comunitatea SP!C.

Jurizare la înălțime

 

Vineri a avut loc întâlnirea membrilor juriului cu artistele finaliste la concursul cu tema ”Maternitate” din programul MOTHER/ARTIST al Fundației Juxta. Am avut plăcerea să îi revedem și să îi ascultăm pe acești monștri sacria ai culturii românești, arh. Augustin Ioan, arh. Sorin Vasilescu și curatorul Erwin Kessler, directorul Muzeului de Artă Recentă din București.

Mulțumim pentru participare tuturor și sperăm ca lucrarea cea mai bună să câștige și să ajungă în colecția Fundației Juxta.